La Denominación Específica Orujo de Galicia – secta lichiorului spaniol

După ce ne-au delectat spaniolii cu sangria lor, le-am făcut din nou o vizită pentru a descoperi o altă băutură tradiţională din ţara Cidului. Orujo este un lichior obţinut prin distilarea tescovinei de la struguri. Este o băutură alcoolică transparentă, cu o alcoolemie de peste 50% (100° tărie). Denumirea de “orujo” provine de la expresia spaniolă “aguardiente de orujo”, care înseamnă “tescovină din viţă-de-vie”.

Este o băutură foarte populară în partea de nord-vest a Spaniei, mai ales în Galicia, unde este numită “ourujo”, ca şi “aguardente” sau “caña” şi este un element de identitate regională. De asemenea, este populară şi în Castilia şi Leon, Asturia şi Cantabria (în principal în Valea Liébana), unde producerea sa a devenit o adevărată meserie pentru unele familii, care după ce-şi fac vinul pentru uzul propriu, distilează tescovina într-un mic alambic.

Multe băuturi alcoolice distilate de calitate au apărut în ultimii 20 de ani, inclusiv unele cu denumiri originale. Acestea sunt obţinute din struguri de calitate superioară şi sunt produse conform celor mai înalte standarde, şi înlocuiesc tradiţionalul lichior făcut acasă, în zilele noastre acesta fiind găsit numai în sătucuri.

Ingredientul de bază necesar producerii orujo este tescovina rămasă în urma fabricării vinului. Odată ce strugurii sunt zdrobiţi, orujo (tescovina) poate fi folosită pentru producerea unui lichior cu acelaşi nume. Pieliţele boabelor de struguri, ciorchinii şi seminţele se lasă la fermentat în cazane sau căzi închise şi apoi se distilează. Instalaţia de distilare, numită şi alambic, este un cazan mare de aramă care se încălzeşte la foc deschis, în timp ce persoana care se ocupă de distilare îl supraveghează. Procesul de distilare în alambic durează aproximativ şase ore sau chiar mai mult. Se presupune că alambicurile de aramă folosite de galicieni de secole au fost aduse în Peninsula Iberică de arabi. Trebuie menţionat că această metodă de modă veche de producere a băuturilor distilate poate duce la obţinerea unui alcool sau ulei dăunător, de aceea e bine să fie lăsată pe seama experţilor.

Orujo care este obţinut prin distilare este incolor, în timp ce orujo “envejecido” sau “îmbătrânit” are culoarea chihlimbarului. Orujo “îmbătrânit” se fermentează şi se distilează în acelaşi fel ca şi orujo proaspăt, dar este turnat apoi în butoaie de stejar şi lăsat la îmbătrânire timp de doi ani.

Galicienii au făcut orujo la fermele lor încă din secolul al XVI-lea, mândrindu-se foarte tare cu lichiorul lor, fiecare familie păstrând cu sfinţenie secretul propriei reţete. În prezent, în cadrul La Denominación Específica Orujo de Galicia, organizaţie ce a luat naştere în 1989, sunt înscrişi peste 20 de producători comerciali de orujo. Deşi orujo din Galicia este probabil cel mai cunoscut, orujo se mai fabrică şi în alte regiuni, precum Cantabria. Mănăstirile din Valea Liébana (Cantabria) produc orujo încă din Evul Mediu. În luna noiembrie a fiecărui an, în oraşul Potes se celebrează Sărbătoarea Orujo, în timpul căreia se fac degustări şi are loc un concurs în care participanţii distilează orujo în public în propriile lor alambice iar juriul recompensează cel mai bun produs.

Galicienii fac din orujo o băutură tradiţională numită queimada. Aceasta se obţine punând într-o cană de lut felii de lămâie, zahăr şi cafea măcinată, peste care se toarnă orujo, apoi se dă foc conţinutului şi se lasă aprins până flacăra devine albastră. Această veche tradiţie merge până în vremurile celţilor şi include un ritual în care cel care prepara queimada recita un descântec în timpul procesului.

În Galicia, orujo mai este denumit şi “aguardente”, în timp ce în restul Spaniei i se mai spune şi “aguardiente”.

Într-o încercare de a replica gustul orujo în America Latină, unde a fost o băutură foarte populară în secolele XVI-XVII, spaniolii au realizat alte lichioruri, precum “pisco” în Peru. Totuşi, aceste versiuni latino-americane au fost considerate inferioare la gust şi calitate faţă de originalul din Spania, fiind astfel şi mai ieftine. Termenul “orujo” mai este folosit uneori şi ca sinonim pentru tescovina de struguri.

Sursa Foto1

Share

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*