Temperaturile la care consumăm băuturile preferate

Berea rece și cafeaua fierbinte – așa s-a întipărit în cultura noastră că trebuie să bem. De fapt, temperatura are o mare influență asupra diferitelor băuturi pe care le consumăm. Fiecare tip de băutură are o temperatură optimă de consum, în așa fel încât să ne bucurăm de toate aromele la care ne așteptăm și chiar să fim surprinși (preferabil în mod plăcut) cu unele noi.

Să pornim deci de la cald la rece: cafea și ceai. Se pare că fierbinte/ clocotit nu e chiar cea mai bună idee. Pentru a face cafea proaspătă sau proaspăt râșnită, temperatura ideală a apei ar trebui să fie între 90°C și 95°C. În acel interval de temperatură cafeaua are cea mai puternică aromă. Ce se întâmplă dacă folosim apă clocotită (100°C)? Cafeaua se arde și are gust amărui, de… ars. Pentru consumare, cafeaua ar trebui să aibă 68°C – 80°C, dar depinde foarte mult și de preferințele personale. În plus, cred că depinde și de tipul/ brandul de cafea, pentru că unele cafele au arome delicate, care dispar dacă băutura este prea fierbinte. În plus, dacă ne frigem la limbă, nu mai simțim mare lucru oricum. Pe de altă parte, nu ar trebui să folosim apă clocotită când facem ceaiuri, pentru că aceasta distruge aromele delicate florale ale plantelor. Totuși, se pare că frunzele de ceai trebuie fierte la 100°C pentru că așa sunt evidențiate aromele din această plantă. Tot la temperatură mare putem infuza și alte ierburi pentru ceaiuri, cum ar fi mentă sau mușețel. Pentru ceaiurile mai delicate, gen ceaiul alb sau Oolong, temperatura trebuie să fie în intervalul 85°C – 90°C. Pentru ceaiul verde, temperatura de infuzare este între 75°C și 80°C.

Acestea fiind zise, să trecem la partea care chiar ne interesează: bere, vin și alte „alcoale” cum ar spune un prieten de-al meu născut din coapsa lui Bahus. Să începem cu berea pentru că este cel mai la îndemână. O fi ea la îndemână dar nu e nicidecum simplă. Cei mai mulți dintre noi știm una și bună: berea trebuie băută rece de să-ți cadă dinții. Lucrurile chiar așa stau cu berile ieftine pe care le găsim pe toate drumurile. Însă dacă vorbim de beri mai de calitate, nefiltrate, artizanale sau alte stiluri de bere, lucrurile se schimbă. Ca să o luăm științific – cu cât berea este mai rece, cu atât mai puține bule de bioxid de carbon sunt eliberate, prin urmare mai puțină aromă. Sigur, când vorbim de o bere ieftină, cred că este chiar indicat să fie cât mai rece.
Temperatura de servire a unei beri depinde de specificul ei aromatic. Berile care conțin mai multe ingrediente (pe lângă cele de bază), cum sunt berile pale ale, ar trebui băută la 4,5 – 5,5°C. Berile cu arome mai puternice, gen cele belgiene, ar trebui băute la 10°C. Cele mai multe dintre berile premium lager ar trebui băute la 5,5-8,8°C, în timp ce berile ale de calitate au temperatura optimă la 6,6 – 11°C. Un stout autentic ar trebui băut la 12-13°C iar unele soiuri de stout sunt recomandate chiar la temperatura camerei sau foarte puțin răcite. Pe de altă parte, o bere neagră trebuie răcită la mai puțin de 5°C. Ideal ar fi ca producătorii de bere, măcar în cazul celor premium, să recomande pe etichetă o temperatură optimă de consum pentru fiecare sortiment.

La băuturile spirtoase și cocktailuri lucrurile sunt chiar și mai complicate decât la bere. Băuturi gen whisky sau coniac au înmagazinate în ele arome foarte subtile, dezvoltate în timpul maturării, iar temperatura necorespunzătoare nu numai că ascunde astfel de arome dar poate chiar potența altele care să facă băutura de-a dreptul neplăcută. Și ar fi păcat să concluzionăm că nu ne place un whisky vechi de 12 sau 18 ani doar pentru că l-am gustat la temperatura nepotrivită.
În cazul cocktailurilor, lucrurile sunt destul de simple. Majoritatea se beau reci având în vedere că cele mai multe se prepară în shaker cu gheață. Băuturile spirtoase însă pot avea gusturi destul de diferite dacă le servim reci din congelator sau la temperatura camerei. Când degustăm o astfel de băutură, este indicat să o facem la temperatura camerei (20-23°C). Băuturile maturate și cele de culoare închisă conțin destul de mulți compuși aromatici care s-au format în timpul depozitării în butoaie. Astfel de compuși au tendința să fie mascați de temperatura foarte joasă. Mai mult, spirtoasele albe (vodca, gin) devin puțin vâscoase atunci când sunt răcite în congelator iar arsura alcoolului este mascată atunci când bem vodca la temperatura aceasta. Eu personal prefer vodca foarte rece (tocmai pentru că nu sunt un fan al acestei băuturi), în timp ce prefer un coniac la temperatura camerei – 20-22°C. Pe de altă parte, îmi place whisky-ul la 18-20°C și cu unul-două cuburi de gheață.

Vinurile se beau reci, dar întrebarea esențială este cât de reci? Vinurile ne plac pentru aromele lor și, iar dacă vinurile sunt prea reci, vor dezvolta mai puține arome. De asemenea, când sunt prea reci vom simți mult mai pregnant taninul și acidul din ele. În cealaltă extremă, dacă sunt băute prea calde, vor fi terne, fără gust și vom simți pregnant alcoolul din ele. Mai mult, experții recomandă câteva intervale de temperaturi pentru fiecare categorie de vinuri. Nu am vrea să bem un vin roșu plin dar prea rece, așa cum nu vrem să bem un vin alb ușor la 15°C. Deci să le luăm pe căprării, în ordinea în care am degusta mai multe tipuri de vin. Vinurile albe ușoare (cum ar fi unele Chardonnay, Sauvignon Blanc, Pinot Gris, Riesling sec sau dulce etc.) se servesc la 7,2°C – 10°C. Vinurile albe mature, corpolente (Bordeaux Blanc, unele Riesling etc.), se servesc la 10°C – 12,7°C. Vinurile roșii ușoare ar trebui băute la 12,7°C – 15,5°C. Vinurile roșii corpolente sunt recomandate a fi băute la 10°C – 12,7°C. Vinurile acidulate – frizante, șampanie, prosecco – ar trebui servite o idee mai reci, la 7,2°C – 8,8°C. Ca fun fact, unii experți consideră că șampania băută un pic mai „caldă”, adică pe la 12°C tinde să își păstreze acidificarea și aroma mai mult timp în pahar. Sigur, aceste intervale de temperatură sunt orientative pentru că unele vinuri au caracteristici care necesită răcire sau o temperatură mai înaltă de consumare. Într-o lume perfectă de băutori, toți producătorii ar specifica pe eticheta fiecărei sticle care este temperatura optimă de consum pentru fiecare varietate de vin în parte.

Share

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*


This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.