Vinum Regum, Rex Vinorum

Despre vecinii noştri unguri nu avem întotdeauna numai gânduri bune, deşi ţara lor, aşa pustă şi câmp cum o percepem noi, ascunde destul de multe lucruri interesante şi care merită văzute. Una dintre aceste atracţii este paleta de vinuri produse în ţara asta. Cred ca majoritatea dintre noi când spunem vin unguresc spunem de fapt Tokay (Tokaj). Lucrurile nu stau chiar aşa. Ungaria are douăzeci şi doua de regiuni care produc vinuri de calitate. Pe numele lor, acestea sunt: Balatonfüred-Csopak, Balatonfelvidék, Badacsony, Balatonboglár, Zala, Nagy-Somló, Ászár-Neszmély, Etyek-Buda, Pannonhalma, Mór, Sopron, Pécs, Szekszárd, Tolna, Villány, Mátra, Eger, Bükkalja, Kunság, Csongrád, Hajós-Baja şi bineînţeles Tokaj. Ungaria are 69.000 de hectare de vii şi are o producţie medie cincinală de 3,5 milioane de hectolitri. Principalele soiuri de struguri albi cultivate în Ungaria sunt Olaszrizling, Furmint, Cserszegi fűszeres şi Chardonnay iar principalele soiuri de struguri roşii cultivate sunt Kékfrankos, Cabernet Sauvignon, Merlot,  Portugieser si Zweigelt.

Multă vreme specialitatea a fost reprezentată de vinurile roşii iar poate cel mai cunoscut dintre ele este Sânge de Taur, produs la Eger (Egri Bikavér). Un alt vin cu vechime este Furmint-ul de Somló (în vechime, acest vin era băut la nunţile de sânge albastru pentru că se credea că dă urmaşi de sex masculin). Cele mai cunoscute soiuri de struguri se cultivau în nord-estul Ungariei, pe dealurile vulcanice de lângă graniţa cu Slovenia. Astăzi, după filoxeră, au mai rămas doar trei soiuri din vechime – Furmint, Hárslevelü şi Muscat Lunel.

De ce sunt vinurile ungureşti deosebite? Toamna târziu, strugurii încep să fie atacaţi de bacteria Botrytis cinerea, un mucegai nobil care stafideşte boabele de struguri (la noi se întâmplă numai la Cotnari şi la Murfatlar) şi tocmai aceste boabe putrezite (se numesc aszú) dau specificul celor mai scumpe vinuri de Tokaj. Boabele acestea putrezite se culeg una câte una şi se amestecă în vinul de bază, în butoaie de stejar sau cuve de inox. După fermentaţie vinul se pune la învechit în butoaie de stejar (unii folosesc doar butoaie noi, pentru ca vinul să împrumute cât mai mult din esenţele lemnului). Ca un lucru interesant, asemenea vinuri capătă arome şi parfumuri din cele mai diverse, de la nuci şi stafide până la mandarine sau portocale.  Mai mult, în cazurile vinurilor din anii buni, acestea işi pot schimba gustul şi aroma in timpul aceleiaşi degustări.

Această metodă de vinificaţie a fost descrisă în amănunt chiar din 1630, de către Máté  Szepsy Laczkó iar în 1655 a fost legiferată prin decret regal. Urmaşul lui Máté  Szepsy Laczkó este Istvan Szepsy (foto), care face unul dintre cele mai scumpe vinuri de Tokaj. Istvan Szepsy a primit in 1991 titlul de Podgorean al Anului, ceea ce îi conferă dreptul să îşi inscripţioneze sticlele de vin cu numele sau. Szepsy alege de pe fiecare butuc de vie doar câte un singur ciorchine din care alege o parte din boabe şi aruncă restul. De altfel, în anii în care nu este mulţumit de recoltă ori o distruge ori o vinde altora, pentru a nu o îmbutelia sub sigla lui. Producţia sa the Tokaj Aszu rareori depăşeşte 20,000 de sticle pe an iar majoritatea se vând pe piaţa britanica cu preţuri de până la 300 de lire sticla. Cât despre vinul Aszu Eszencia, fabricat exclusiv din mustul rezultat din boabele “putrezite”, o sticlă poate costa şi câteva mii de euro.

Vinum Regum, Rex Vinorum = Vinul regilor, regele vinurilor.

Sursa foto1
Sursa foto2
Sursa “de inspiraţie”

Share

1 Trackback / Pingback

  1. Vinurile Slovaciei | Totul despre băuturi

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*