Despre bauturile norvegienilor si ale scandinavilor in general stim destul de putine si primul lucru la care ne gandim este berea. Dar una din bauturile specifice ale scandinavilor este akvavit. Numele ii vine de la termenul latinesc aqua vitae (apa vietii) – stiau ei ce stiau :).
Akvavit este o bautura spirtoasa aromata, cu un continut de alcool de 40% vol. Ca si vodka, akvavit este distilata din cereale sau din cartofi dar este aromata cu ierburi, mirodenii si uleiuri vegetale din seminte de chimen, nucsoara, chimion, anason, coaja de lamaie sau portocala sau chimen dulce. In distileria daneza Aalborg akvavitul este produs cu ambra. Exista multe retete si arome diferite pentru a prepara akvavit insa chimenul este predominant. De obicei akvavit este galbui, dar nuantele pot varia de la galben deschis pana la maro deschis, un functie de cat de mult timp a stat la invechit in butoaie de stejar. In mod normal o culoare mai inchisa indica o varsta mai batrana sau faptul ca butoiul in care a fost pastrata bautura era nou. Cu toate aceastea, este permisa si colorarea bauturii cu caramel.
Akvavitul incolor este denumit taffel si de obicei este pastrat in butoaie vechi, care nu coloreaza bautura. Cea mai veche referinta istorica la akvavit dateaza din 1531, intr-o scrisoare a lordului danez de Bergenshus, Eske Bille, catre Olav Engelbrektsson, ultimul arhiepiscop al Norvegiei. Scrisoarea insotea un pachet prin care ii era oferita arhiepiscopului “o apa denumita Aqua Vitae, care este un leac pentru tot felul de boli pe care le poate avea un om, atat intern cat si extern”. Desi unii considera ca proprietatile curative ale akvavitului sunt putin exagerate, este o credinta populara faptul ca aceasta bautura usureaza digestia mancarurilor grele. In Danemarca este servita de obicei la masa de Craciun iar in Norvegia este bauta de obicei de sarbatori cum ar fi Craciunul sau 17 Mai (Ziua Constitutiei Norvegiene). In Suedia este o emblema a cinelor traditionale din timpul solstitiului de vara si este servit mai ales la aperitive, alaturi de hering murat, rac, peste in lesie (lutefisk) sau peste afumat.
Printre cele mai cunoscute marci de akvavit se numara Løiten, Lysholm si Gilde din Norvegia, Aalborg din Danemarka si O.P. Andersson din Suedia. In timp ce sortimentele daneze si suedeze sunt foarte deschise la culoare, cele mai multe sortimente norvegiene sunt imbatranite in butoaie de stejar cel putin un an and in cazul anumitor marci imbatranirea dureaza chiar si 12 ani si sunt mai inchise la culoare. Desi toate cele trei natiuni declara ca akvavitul lor este cel mai bun si este un motiv de mandrie nationala, akevitt (akvavit) din Norvegia are, daca nu chiar cel mai distinct caracter, cel putin cea mai puternica aroma si cea mai inchisa culoare.
Un soi aparte de akvavit norvegian este linje akvavits (Løiten Linje, Lysholm Linje). Acesta a for transportat in butoaie de stejar pana dincolo de Ecuator (linje – linie) de doua ori inainte sa fie vandut. In timp ce unii experti spun ca asta este doar o gaselnita, altii considera ca miscarea valurilor si schimbarile frecvente de temperature fac in asa fel incat bautura sa extraga mai multa aroma din doaga de stejar. Distileria norvegiana Arcus chiar a facut teste stiintifice in care au incercat sa mimeze ruliul ce leagana butoaiele si in acelasi timp au reprodus conditiile atmosferice de la bordul navelor. Potrivit reprezentantilor Arcus, produsul rezultat era departe de gustul si aroma unui “Linje” akvavit, asa ca traditia de a expedia butoaiele peste Ecuator si inapoi continua.
Cateva marci de akvavit sunt: Gammel Opland, Gilde, Linie Løitens, Simers, Throndhjems, Bergens Aquavit 1818, Lívsins Vatn, Aalborg, Brøndums, Harald Jensen, Bornholmer Akvavit 40%, Bornholmer 1855 Traditionsakvavit 42%, Bornholmer Paaskeakvavit/Easter Akvavit, Bornholmer Sommerakvavit/Summer Akvavit & Bornholmer Juleakvavit/Christmas Akvavit, Gammal Norrlands, Hallands Fläder, Herrgårds, Hjärtansfröjd.
Leave a Reply